Repere geografice

Scurta caracterizare fizico-geografică a comunei și a judetului Suceava

Localitatea Bălcăuți este situată în județul Suceava situat în nordul țării.

Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului se suprapune parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei. Relieful judeţului se caracterizează printr-o mare varietate a formelor: munţi, depresiuni intramontane, dealuri, podişuri, câmpii, văi terasate şi lunci.

În ansamblu, pe teritoriul judeţului Suceava se armonizează două unităţi importante de relief: regiunea montană şi regiunea de podiş. Acestea coboară în trepte de la vest la est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud. Comuna Bălcăuți este situată în Pod. Sucevei, parte integranta a Pod. Moldovei.

Zona de podiş este mai coborâtă cu 200 m faţă de cele mai joase culmi muntoase.

Podişul Sucevei are o înălţime medie de 460 m, dar cota maximă ajunge la 528 m în Vf. Teişoara din Podişul Dragomirnei. Se întinde până la valea Siretului în est şi până la valea Moldovei în sud şi sud-vest. Se împarte în câteva subunităţi de relief diferite: masive deluroase, arii depresionare şi culoare de văi.

Clima este temperat continentala. Temperatura medie anuală este de 7,5 °C în zona de podiş.

Precipitaţiile variază de la an la an şi sunt cuprinse întere 700-800 mm/an.

Apele comunei sunt reprezentate prin: râul Siret si afluentii săi mai mici din zonă de tipul pâraielor, iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape subterane. Iazurile sunt folosite pentru piscicultură.

Comuna Bălcăuți se află situată în bazinul hidrografic al râului Siret.

Apele subterane sunt cantonate în depozitele unor structuri cristalino -mezozoice, de fliş, în depozite miocene şi, mai ales, în formaţiunile aluvionare cuaternare.

Flora comunei se înscrie în zona de stepă si silvostepă cu pajisti acoperite cu graminee, pâlcuri de pădure. În arealul comunei întâlnim laleaua pestiță, element floristic protejat prin lege. Fauna e reprezentată prin rozatoare, vulpe, dihor, păsări mici și păsări răpitoare precum uliul găinilor. În satul Gropeni se gaseste o suprafata apreciabilă de pădure cu specii de fag, carpen, mesteacăn, tei, salcam. Foarte bine sunt reprezentate speciile arbustive.

Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabilă frumuseţe şi atractivitate. Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile, care ocupă peste 52% din suprafaţa judeţului şi peste 7% din întregul potenţial silvic al României. În compoziţia acestora, 79,4% este reprezentat de răşinoase şi 20,6% de foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacăn şi o mare diversitate de arborişuri. În amestec se găsesc plopul, paltinul, sorbul, mălinul, scoruşul şi, mai rar, tisa. Dintre arbuşti amintim zmeurul, afinul, măceşul şi merişorul. Există şi câţiva arbori ocrotiţi: Stejarul din Caşvana (500 ani), Stejarul din Botoşana (350 ani), Ulmii din Câmpulung Moldovenesc (500 ani).

Munţii Bucovinei adăpostesc numeroase specii floristice rare: sângele voinicului (Munţii Călimani), floarea de colţ (Rarău, Călimani), smârdarul sau bujorul de munte (Călimani, Suhard), papucul doamnei, brusturul negru, arginţica (Rarău-Giumalău).

Pe teritoriul judeţului Suceava există peste 20 de rezervaţii naturale: rezervaţii floristice (fâneţele seculare de la Frumoasa, Ponoare, Calafindeşti, fâneţele montane de pe plaiul Todirescu), forestiere (codrul secular de la Slătioara, pădurile seculare de pe Giumalău, făgetul de la Dragomirna, pădurea de pin ce vegetează pe un depozit de turbă de la Tinovul Mare, rezervaţia de mesteacăn pitic de la Lucina), geologice (Piatra Ţibăului, Piatra Pinului şi Piatra Şoimului, Cheia Lucavei, Cheia Moara Dracului) şi mixte (Pietrele Doamnei, Cheile Zugrenilor, Complexul 12 Apostoli). Fauna, bogată şi preţioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, veveriţa, pisica sălbatică, jderul, hermina, dihorul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe. Râurile de munte adăpostesc specii rare de peşti: lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul.

Solurile sunt din categoria cernoziomurilor cu o fertilitate ridicată.

Scroll to Top